Oradea lacustră. Ca să n-o mai inunde ploile torenţiale, Oradea are nevoie de 50 milioane euro

Când începe să tune, toată familia intră în alertă. Cei doi băieţaşi ai familiei au fost învăţaţi să se refugiaze în pat. Mama urcă pe cărămizi frigiderul şi aragazul, să nu le strice apa. Tatăl fuge să decupleze curentul, ca să nu se electrocuteaze nimeni...

„Şoseaua de centură este cu doi metri mai sus. La fiecare ploaie ne intră apa în casă”, zice Ionuţ Pantiş. Proprietar al unei case pe strada Ciheiului 48, îşi petrece în stradă fiecare ploaie, ridicând baraje de piatră şi măturând apele spre canal, ca să nu-i inunde casa. La fel ca alte câteva sute de orădeni...

Lupta cu apele

Construită în 1975, casa a fost inundată prima dată în 2013. De atunci, imobilul şi casele vecinilor sunt cuprinse de ape la fiecare ploaie. Şoseaua de centură este deasupra curţilor, şanţul de colectare a apelor este ciur, iar constructorii au acoperit cu asfalt gurile de canal. „Anul trecut, apa din casă a ajuns la 80 centimetri. Acum două săptămâni pompierii au fost de trei ori s-o scoată dinăuntru. Degeaba. Venea în valuri”, povesteşte Ionuţ Pantiş (foto).

La fel păţesc şi locuitorii străzii Gheorghe Doja. Apa de pe dealuri se adună în curţile lor, trece prin pereţi şi le inundă locuinţele. „La ultima ploaie, apa a aruncat capacele de canal la trei metri distanţă. Toată după-amiaza am dirijat maşinile, să nu cadă în canal”, povesteşte Adam Sinka. Iar exemplele ar putea continua...

Universitatea ia apă!

Oradea are peste 20 de zone inundabile. Printre străzile cu probleme se numără Calea Borşului şi bulevardul Ştefan cel Mare la trecerile pe sub cele două poduri CFR, Louis Pasteur la intersecţiile cu Ecaterina Teodoroiu şi cu Magheru, Splaiul Crişanei, William Shakespeare, Olimpiadei lângă stadion şi zona blocului Master, cu străzile Călugăreni, Aleea Rogerius şi Podului. La orice ploaie serioasă, se umplu cu apă şi pasajul subteran din dreptul magazinului Crişul, cel care leagă pe sub linia ferată cartierele Rogerius şi Oncea, garajele de la subsolul blocului CET din strada Agricultorilor şi stadionul Liceului cu Program Sportiv Bihorul.

Lista zonelor „umede” creşte constant. La ultimele două ploi torenţiale, pe 5 şi 13 mai, apele au atins 1,8 metri în beciul unui bloc din Aleea Rogerius, au inundat spaţii comerciale situate la subsolul unor clădiri din Piaţa Unirii, Vasile Alecsandri şi Traian Moşoiu, parcarea şi platoul Lotus Center, pivniţele de pe străzile Mihai Viteazul, Sucevei, Avram Iancu şi Mihai Eminescu, ba chiar şi subsolul Primăriei.

În premieră, aversele au transformat şi strada Armatei Române în albie de râu şi au inundat beciurile Universităţii. Adâncă de un metru, apa a distrus aparatura din patru laboratoare, parchetul din sala de sport şi a afectat centrala termică din subsolul căminului universitar. „Pagubele depăşesc 100.000 euro”, spune rectorul Constantin Bungău (foto).

„Rezolvată”

Peste 100 de orădeni s-au plâns Companiei de Apă Oradea că au beciurile inundate, iar câteva zeci au reclamat prin aplicaţia Oradea City Report. „Apa izvorăşte din pereţi. Vă rugăm interveniţi. Pivniţa e plină de apă de peste 40 centimetri”, a scris cineva din strada Crişan. „La fiecare ploaie - nu e nevoie să fie puternică - suntem inundaţi. Suntem 10 case”, reclama şi un locuitor de pe strada Ialomiţei.

CAO a dat un răspuns copy-paste, cu greşeli cu tot, la toate plângerile: „În urma ploilor torenţiale, a fost depăşită capacitatea de transport a reţelei de canalizare astfel încât aceasta a refulat în majoritarea zonelor din oraş. S-a intervenit pentru deblocarea tuturor punctelor strategige (sic!) din oraş”. Apoi operatorul a marcat fiecare sesizare: „Rezolvată”!

„Oradea s-a extins”

Problema inundaţiilor e însă departe de a fi soluţionată. „Oradea s-a extins în ultimii ani. S-a construit pe dealuri şi în alte zone. Odată locul asfaltat, apa nu se mai scurge în pământ şi vine peste oraş”, spune directorul tehnic Gheorghe Popa (foto).

Apa depăşeşte capacitatea conductelor pluviale, fără ca acestea să poată fi mărite. „Dacă pui conducte prea mari, apa bălteşte şi miroase”, explică inginerul. Situaţii punctuale precum cele din zona străzii Gheorghe Doja ar putea fi rezolvate prin construirea unui canal colector suplimentar pentru evacuarea apei. „Avem proiectul, dar nu avem bani. Trebuie să ne corelăm lucrările cu cele ale Primăriei, pentru care acum este prioritar colectorul din Calea Bihorului”.

Municipalitatea va prelungi, cu fonduri UE, drumul rapid de la podul Teodor Neş până în zona Real II, iar primele săpături se vor face pentru reţele. „Noul colector va proteja cartierele Oncea şi Rogerius. Parte din apa de pe deal va fi deversată în Pârâul Sălbatic, diminuând presiunea pe zona Corneliu Coposu, iar parte în Crişul Mic, descărcând zone până la blocul Master”, spune directorul.

La fel, dacă Primăria va primi aprobare să finalizeze drumul expres prin fosta revizie de vagoane CFR, CAO va lega în Pârâul Paris conductele ce adună apa din strada Ecaterina Teodoroiu. „Teoretic, n-ar mai trebui să fie inundaţii în strada Olimpiadei”, zice Popa.

Investiţii masive

Pentru arealul delimitat de cartierele Nufărul şi Cantemir, zona Universităţii şi străzile centrale, este nevoie de alte investiţii. CAO ar trebui să amenajeze un colector nou pe sub drumul către Băile Felix pe care primarul Ilie Bolojan îl vrea construit paralel cu actuala şosea. „Apele din staţiuni ar putea fi trimise direct la staţia de epurare fără să mai treacă prin oraş, diminuând astfel riscul deversărilor”, spune Gheorghe Popa.

Toate aceste lucrări necesită fonduri masive. „Un studiu de fezabilitate aprecia la circa 50 de milioane euro suma necesară pentru extinderea celor 360 kilometri de reţea pluvială”, apreciază directorul. Or, oraşul nu dispune de aceşti bani, iar fondurile europene finanţează deocamdată doar reţele de apă şi canalizare menajeră. Capitol la care România este oricum deficitară...

De rezolvat...

Primarul Ilie Bolojan (foto) zice că problema inundaţiilor ar putea fi atacată abia în viitorul ciclu bugetar european. „CAO ar putea prinde aceste investiţii în masterplanul pentru perioada de după 2020, când ar putea fi eligibile şi lucrările pe reţeaua pluvială”, spune edilul.

Până atunci, Compania de Apă ar putea face doar lucrări corelate cu investiţii ale oraşului, cum ar fi cele pentru reabilitarea Parcului Traian, pentru prelungirea drumului expres şi pentru refacerea străzilor Gheorghe Doja şi Ecaterina Teodoroiu. Insuficient, dar oricum mai mult decât nimic...

La rându-i, municipalitatea e decisă să rezolve problema imobilelor veşnic inundate din strada Ciheiului. „Oamenii aceia vor fi expropiaţi. Primăria va amenaja un drum colector paralel cu şoseaua de centură, care va trece pe proprietatea lor”, spune Bolojan. Potrivit edilului, proprietarii îşi vor primi banii până cel târziu la toamnă, iar până în primăvara următoare vor trebui să se elibereze terenul. De unde refuză să se scurgă apele, trebuie să se mute oamenii...

LUMEA APELOR
Lacustră de Bihor

Ploile de primăvară au provocat revărsări de ape nu doar în Oradea, ci şi în zona metropolitană. În Ineu, apa a inundat casele din colonia de romi, în Husasău de Criş a acoperit străzile lăsând afară doar biserica (foto), situată pe un „promontoriu”, iar în Cihei a inundat drumul spre fostul poligon militar. La fel, în Băile Felix viitura coborâtă de pe drumul de Cordău acoperă cam 100 de metri în zona President la fiecare ploaie mai consistentă.

Deservite de Compania de Apă Oradea, aceste localităţi au şanse chiar mai mici decât oraşul să îşi dezvolte propriile reţele de apă pluvială. „Le-am cerut primarilor să se îngrijească de amenajarea de şanţuri pentru preluarea apei pluviale. Problema e că şi acolo unde există, acestea ori nu sunt curăţate niciodată, ori nu duc nicăieri”, spune directorul tehnic al CAO, Gheorghe Popa.